tubetranscript.io

Zaiafet · Transcript · · Updated

Viitorul aberant din capul nostru – Transcript

Video by Zaiafet · Watch the original on YouTube

Summary

AI-generated from the transcript. Verify details against the source video.

  • Viitorul este privit de obicei prin două extreme absolute: o apocalipsă catastrofică sau singularitatea tehnologică.
  • Prognozele cantitative pe termen lung și prognozele cu dată fixă eșuează frecvent pentru că ignoră inerția și scara masivă a sistemelor materiale.
  • Oțelul, cimentul, amoniacul și masele plastice rămân stâlpii materiali de neclintit ai civilizației umane în următoarele decenii.
Video thumbnail: Viitorul aberant din capul nostru
Source video on YouTube · Transcript generated automatically and may contain errors.

Use this video with Pro

Reading, copying and transcript downloads are free. Create saved AI results for this video with a signed-in Pro account ($9/month).

Transcript

Search ignores accents. All transcript text stays visible.

Fraților, dacă și voi vă uitați ocazional în gura câte unui Tech Bro miliardar care le știe el pe toate, știți deja că viitorul nostru și al omenirii are doar două destinații finale. Două. Nu există nuanțe, nu există opțiuni de mijloc, nu există bă poate o să fie doar o zi ploioasă și puțin aglomerată pe centură. Prima opțiune, Apocalipsa. O catastrofă climatică, demografică, nucleară, chimică, absolut infernală, în care

Pământul crapă sub noi, oceanele fierb până dau un clocot, recoltele se evaporă, iar cei șapte supraviețuitori din balta albă se bat pe o conservă expirată de fasole cu cârnați, în timp ce cerul arde cu flăcări mov. A doua opțiune, singularitatea. Momentul sublim promis de cârnații plini de importanță din Silicon Valley cu tricouri negre identice și priviri fixe. Ăștia apar pe la câte un podcast și ne spun că au

făcut ei calculele și că pe la jumătatea lunii în noiembrie inteligența artificială va deveni atât de colosală de infinită și de măreață încât conștiința noastră biologică puturoasă se va descărca direct într un nor cuantic de fericire eternă. Nu vom mai avea nevoie de ficat, nu vom mai avea nevoie de mâncare, nu vom mai plăti rate la bancă, ci vom călători prin univers cu viteza luminii sub formă de algoritmi luminoși, împrăștiind înțelepciune pură

printre nebuloase și colonizând galaxiile fără nici cel mai mic efort. Probabil pe bază de abonament lunar. După cum bănuiam cu toții, raiul va fi și el subscription based. E ca și cum te ai duce la medic pentru un control de rutină la stomac, iar doctorul s ar uita pe analize și ar da jos ochelarii și ți ar spune cu maximă seriozitate: Domnule Popescu, aveți două variante. Fie vă explodează splina joia viitoare la prânz

și muriți într o agonie de nedescris, fie vă cresc aripi de titan. Deviți un heruvim nemuritor din fibră de carbon și zburați direct spre galaxia Andromeda să le predați fizică cuantică extratereștrilor. Nu există cale de mijloc? Poftiți rețeta. Ei bine, astăzi în nesimțirea noastră de necunoscători care nu se închină la Elon Musk vom încerca să abordăm celelalte variante, alea care se află în spațiul dintre

apocalipsă și singularitate. În alte cuvinte, vom vorbi despre de ce creierul uman refuză cu încăpățânare să accepte că realitatea e plictisitoare, masivă, grea, extrem de lentă. Și dacă tot vorbim despre cum refuzăm noi să acceptăm lucrurile plictisitoare, haideți să ne oprim o clipă și la bani.

Pentru că exact aceeași psihoză o avem și când vine vorba de finanțe. Pe de o parte avem apocalipsa financiară. Oamenii care sunt convinși că băncile se vor prăbuși poimâine, banii vor deveni hârtie igienică. Așa că cea mai sigură strategie e să îngropi borcane cu euro sub cotețul găinilor sau să i lași să putrezească într un cont curent mâncați de inflație. Pe de altă parte, avem singularitatea îmbogățirii rapide, băieții cu dinți prea albi și costume

prea strâmte de pe net, care îți promit că dacă bagi banii într o schemă obscură cu un nume cibernetic pe care nu l înțelege nimeni, marța viitoare te trezești pe un iaht în Dubai, mâncând friptură cu foiță de aur. Realitatea investițiilor raționale e de fapt incredibil de plictisitoare. E despre disciplină, despre pași mărunți și mai ales despre alegerea unor parteneri solizi, nu a unor aplicații apărute peste noapte într un subsol din insulele

Cayon. Prietenii noștri de la XTB care ne susțin călătoria de astăzi sunt exemplul perfect pentru ce înseamnă stabilitatea aia sănătoasă lipsită de drame. În loc de promisiuni delirante, vorbim despre o casă de brokeraj cu peste 20 de ani de experiență pe piețele internaționale, listată la bursa din Varșovia încă din 2016. A fi listat la bursă înseamnă că nu poți să ascunzi gunoiul sub preș. Toate cifrele, toate datele tale financiare sunt auditate

periodic și sunt publice. Mai mult, pentru noi aici pe Plurile mioritice, XTB nu e o fantomă digitală care îți răspunde cu un robot când ai o problemă. au o sucursală fizică în București de mai bine de 18 ani. O găsiți chiar pe bulevardul Eroilor. Sunt înscriși în registrul ASF și au suport dedicat în limba română cu oameni reali la telefon și pe mail. Adică dacă ai o nelămurire, nu te rogi de un algoritm să aibă milă

de tine. Cât despre anvergură și siguranță, aproape 3 milioane de oameni din toată lumea folosesc deja platforma. Fondurile clienților sunt complet segregate de banii companiei, iar recent XTB a intrat oficial în Stocks Europe 600. Ca să înțelegeți ce înseamnă asta, e un indice care adună cele mai solide și importante 600 de companii listate din Europa. Nu intri acolo dând din coate pe internet, ci doar dacă ai o

capitalizare masivă, lichiditate și o maturitate confirmată de piață. Investiția sănătoasă nu e despre a ghici viitorul sau a deveni sclavul graficelor, ci despre igienă financiară. să iei surplusul de care nu depinzi mâine și să l pui la muncă în acțiuni sau ETF uri. Iar la XTB folosind codul Zaiafet ai acces la un curs de educație financiară gratuit. Iar odată ce ai accesat platforma în secțiunea educațională mai primești acces la alte

câteva sute de ore de cursuri ca să înțelegi exact ce faci înainte de a mișca un RON. Așa că înainte să ne lovească fie asteroidul, fie nemurirea digitală, poate n ar strica să ne ocupăm de lumea asta reală și concretă. Găsiți linkul în descriere, aruncați o privire și începeți cu educația. Nu uitați că investițiile implică riscuri. Și acum înapoi la subiect. Să începem cu etimologia. Cuvântul apocalipsă. Astăzi când spui apocalipsă îți imaginezi

instantaneu cum cad meteoriți peste blocul tău. Te înghite pământul sau te trag roboții în țeapă de fier. Dar la origine termenul vine din greaca veche, de la Apocalipsis și însemna pur și simplu dezvelire, o ridicare a vălului, o descoperire a ceea ce era ascuns. În contextul primilor creștini, termenul s a deplasat ușor către ideea unei revelații profetice despre a doua venire

a lui Hristos. În uzul modern ne am pierdut complet răbdarea. Apocalipsa a devenit sinonimă instantaneu cu judecata de apoi, cu armagedonul, cu extincția totală, definitivă și fără drept de apel a vieții de pe Pământ. E clară, e brutală și nu lasă loc de întrebări.

Asta pentru că varianta hardcore e mult mai virală, vinde bilete. E drept că în trecut religiile majore ne ofereau o gamă variată de iaduri la promoție, cu cazane personalizate, flăcări eterne și smoală de cea mai bună calitate. Dar în ultimele decenii, profeții secularizați ai pieirii au preluat ștafeta cu un entuziasm demn de o cauză mai bună.

Păcatele capitale care ne trimit acum în cazan nu mai sunt mândria sau lăcomia biblică, ci suprapopularea galopantă, poluarea mediului și mai ales acum încălzirea globală. Ele sunt noile trompete ale judecății de apoi. La polul celălalt îi avem pe tehno optimiști, continuatorii direcții ai credinței medievale în miracole instantanee și mântuire automată. Doar că au înlocuit

icoanele cu serverele de la Nvidia. Ei nu cred în Dumnezeu, cred în GPU uri. Inteligența artificială și sistemele de deep learning ne vor purta pe sus, fără efort, direct în brațele singularității.

Termenul vine din latinescul singularis, adică unic, remarcabil, de neegalat. Dar futurologul Reay Kurtzwale, profetul suprem al acestei mișcări, omul care înghite peste 100 de pastile pe zi, sperând că și va păstra vasele de sânge funcționale până când își va putea muta mintea pe un stick USB, folosește termenul în sensul său pur matematic, acel punct în timp în care o funcție

atinge o valoare infinită. Crzwhale ne a anunțat deja programul. Veniți prin 2045 că avem treabă. Până atunci, inteligența mașinilor va depăși inteligența umană. Biologia noastră fragilă se va contopi armonios cu siliciul, iar inteligența artificială se va răspândi în întregul univers cu o viteză infinită. Asta este înălțarea supremă. Uitați de dietă, uitați de pensie, uitați de schimbat

bucșele la mașină. Universul va fi colonizat fără efort. Probabil cu o simplă comandă vocală. Dacă ați făcut vreodată o simulare pe termen lung a unui sistem complex, știți că metodologia de bază presupune generarea unui evantai de posibilități delimitat de niște extreme plauzibile. Apocalipsa și singularitatea oferă exact aceste două extreme absolute. Viitorul nostru

fizic, biologic și social va trebui prin forța împrejurărilor să se situeze undeva în interiorul acestui interval atotcuprinzător. În trecut, această ciocnire era descrisă elegant drept duelul intelectual dintre catastrofiști și cornucopieni, adică adepții cornului abundenței. Dar acești termeni par astăzi mult prea timizi pentru a descrie isteria polarizării actuale. Această polarizare de mentă a

fost acompaniată de o altă boală modernă, setea inepuizabilă pentru prognoze cantitative cu dată fixă. Le vedeți peste tot. Deschideți un raport oficial și sunteți bombardați cu cifre de o precizie chirurgicală, plasate într un viitor atât de îndepărtat încât autorii lor știu foarte bine că nu vor mai fi prin preajmă ca să dea socoteală.

Ne spun până în anul 2040 vânzările globale de mașini electrice vor atinge exact 56 de milioane de unități. Uniunea Europeană vine și plusază. Până în anul 2050 vom avea zero emisii nete de carbon. Minunat. a fost votat în Parlament, s a bătut cu ciocănelul în masă. Deci, legile termodinamicii au luat notă de decizie și s au conformat cu respect. Industria aviatică ne

informează Galeș. În anul 2037 vom avea exact 8,2 miliarde de pasageri în avioane. Așa ni se spune, dar în realitate dacă dăm la o parte luciul graficelor colorate, marea majoritate a acestor prognoze nu sunt deloc mai bune decât o simplă ghicitură în cafea. Orice număr proiectat pentru anul 2050, obținut dintr un model computerizat,

burdușit, cu presupuneri dubioase sau și mai rău, scos din pălăria unei decizii politice de moment, are o dată de expirare extrem de scurtă. Dacă doriți cu adevărat să înțelegeți cum va arăta viitorul, ignorați complet aceste profeții numerice cu dată fixă. Priviți le exclusiv ca pe niște mostre sociologice. Dovezi clare despre așteptările, prejudecățile și iluziile momentului în care au fost fabricate.

Timp de generații întregi, guvernele și marile corporații au fost principalii producători și consumatori de prognoze. Din anii '50 s au alăturat jocului și academicienii în număr tot mai mare. Iar astăzi oricine poate fi un profet. nici măcar nu mai ai nevoie de cunoștințe elementare de matematică. Descarci un soft preinstalat, bagi trei parametri pe care i ai visat aseară, apeși enter și

bam, ai generat o curbă exponențială care îți demonstrează că în 2038 toată lumea va consuma doar friptură sintetică printată 3D în timp ce citește versuri compuse de un algoritm cuantic. La fel ca în atâtea alte domenii unde accesul s a democratizat brusc, de la fluxurile masive de informații pe internet până la diplomele universitare de carton, cantitatea prognozelor a devenit invers

proporțională cu calitatea lor. Multe dintre ele sunt simple prelungiri leneșe ale unor traiectorii din trecut. Altele sunt rezultatul unor modele interactive monstruase care combină zeci de variabile și rulează pe baza unor scenarii narative mascate în matematică.

Iar o bună parte dintre ele nici măcar nu mai au o componentă cantitativă reală. Sunt simple compuneri școlare încărcate de bune intenții și corectitudine politică, unde dorințele devin realitate printr un simplu act de credință birocratică. Prognozele cantitative se împart în trei categorii.

Frequently asked questions

Cei patru stâlpi materiali de neclintit ai civilizației sunt oțelul, cimentul, amoniacul și masele plastice.